Stresul cronic nu este doar oboseală emoțională, este un risc pentru viață
Suntem obișnuiți să percepem stresul ca pe o reacție temporară a organismului la dificultăți, care poate fi pur și simplu „depășită”. Cu toate acestea, știința modernă demonstrează tot mai mult că stresul cronic nu este doar o stare de rău și oboseală, ci și un factor de risc serios pentru inimă, creier și întregul organism.
Conform unui studiu publicat în The Lancet, creșterea activității în amigdala creierului, centrul responsabil de procesarea stresului, este direct legată de un risc mai mare de boli cardiovasculare, inclusiv accident vascular cerebral și atac de cord. The Science Explorer a relatat cum anume „atacă” stresul inima, ce spun oamenii de știință și cum vă puteți proteja sănătatea – nu doar emoțional, ci și fizic.
Stresul începe în creier – dar nu se termină acolo
Activitatea crescută a amigdalei (amigdala) la om se corelează cu:
- o măduvă osoasă mai activă (care produce celule albe din sânge – globule albe),
- inflamație crescută în vasele de sânge,
- și, în cele din urmă, cu un risc crescut de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și alte evenimente cardiovasculare.
Stresul cronic „pornește” o reacție biologică în lanț: amigdala activată trimite semnale către măduva osoasă, ceea ce duce la producerea excesivă de globule albe. Aceste celule, la rândul lor, declanșează procese inflamatorii în artere, provocând formarea de plăci și vasoconstricție care pot duce la complicații grave.
De ce este deosebit de important pentru femei
Femeile, în special cele între 30 și 50 de ani, sunt adesea supuse unui stres psihologic cronic: echilibrează munca, copiii, treburile casnice, îngrijirea părinților în vârstă și propriile ambiții. Adesea, stresul este ignorat sau perceput ca o „parte normală a vieții”. Cu toate acestea, el poate fi dușmanul ascuns al inimii tale.
Femeile sunt, de asemenea, mai susceptibile de a dezvolta simptome „silențioase” de atac de cord, care pot fi ușor confundate cu epuizarea nervoasă normală sau gastrită.
Ce spun experții
Rezultatele cercetării dezvăluie un mecanism unic prin care stresul poate provoca boli cardiovasculare. Reducerea stresului nu înseamnă doar să te simți bine, ci și să-ți protejezi inima. Din ce în ce mai mulți oameni se confruntă zilnic cu stres psihosocial cronic. Ar trebui să-l considerăm un factor de risc real pentru bolile de inimă, la fel ca hipertensiunea și diabetul.
Sfaturi susținute de știință
- Meditație și practici de respirație S-a dovedit că meditația regulată reduce activitatea amigdalei și nivelul cortizolului (hormonul stresului).
- Activitatea fizică. 30 min de mers pe jos în ritm alert zilnic reduc inflamația și îmbunătățesc elasticitatea vasculară.
- Somn sănătos. Calitatea somnului este direct legată de reglarea nervilor – femeile care dorm mai puțin de 6 ore au un risc mai mare de boli de inimă.
- Limitarea cofeinei, alcoolului și nicotinei. Aceste substanțe cresc răspunsul organismului la stres.
- Discuția cu un terapeut sau psiholog. Chiar și câteva ședințe pot ajuta la recunoașterea surselor subiacente de stres și la reducerea impactului acestuia.
Stresul cronic nu este doar oboseală emoțională, este un risc pentru viață. Datorită medicinei moderne, înțelegem că îngrijirea stării noastre mentale face parte din prevenirea bolilor de inimă. Dacă simțiți că trăiți într-un mod constant de tensiune, nu amânați – consultați un specialist, încercați metode de autoreglare, implicați-vă în activități care vă fac plăcere. Inima ta merită nu numai dragoste, ci și pace.
